Căţărare în Cheile Râşnoavei şi la stâncile Sfânta Ana

Ei da, am făcut-o şi pe asta; şi mai vreau!!

Am petrecut 1 mai muncitoresc cum nu se poate mai grozav: am avut o bucată de practică adevărată din programul şcolii Flo Adeventure: tehnicile de căţărare. Am fost în două locuri: Cheile Râşnoavei, lângă Pârâul Rece, şi stâncile Sf. Ana, lângă Sinaia. Ce să zic, cuvintele sunt puţine, o să las mai mult imaginile să vorbească. Cu ce m-am ales: a.) pot să spun că cei care erau doar „colegi de şcoală” mi-au devenit prieteni, şi sunt oameni foarte faini. Şi b.) am aflat că pot să fac lucruri care să mă împingă mai departe spre propriile limite. Ah, şi c.) e foarte grozav să poţi să faci mai mult decât să asculţi manele şi să bagi grătare plus băutură…fără să îţi strângi apoi gunoiul produs…

Cum e pe coarda? În sus e greu, singurul ajutor (dar unul de bază) e să ştii că eşti asigurat de cineva de la sol; încrederea în capacitatea lui de a te susţine şi de a-ţi simţi ori anticipa mişcările e esenţială. Te caţeri, eşti concentrat la maxim (eu ajungeam sus cu gura uscată, de emoţie şi concentrare), până ajungi să ştii cum să îţi dozezi efortul. Praful de magneziu e al naibii de util, nu e un moft, acolo unde prizele sunt dificile. Înveţi pipăind diferenţele între tipuri de prize şi tipuri de stâncă: de la calcarul moale, dar mai instabil, până la şisturile cristaline tăioase şi dure, de care te agăţi ca de nişe lame de cuţit preistoric.

În jos e mult mai uşor, după ce ajungi să îţi învingi teama. Sunt trasee multe pe care ai urca şi fără asigurare, dar nu vei putea coborî dacă nu simţi mâna care te susţine de la sol. În coborârea “la manţă” am avut o dificultate prima oară în a accepta să nu mă ţin de nimic, să mă las în voia „corzii” şi la mâna coechipierului. Excelent exerciţiu de încredere şi de abandonare a controlului, de învingere a fricii;  şi colosală senzaţia de alunecare în jos. La rapel (fără filare de jos, cu propriul opt) ştii că tu deţii controlul, dar asta te face cu atât mai concentrat…

Gata cu vorbăria, dau cuvântul pozelor

Punem corturile şi facem ceva teorie plus practică de exerciţiu

tabăra de bază Hannah – locuinţa mea de vara nod 8 cu urmărire şi nod semicabestan
tabara-de-baza cort-hannah-extreme nod-8-cu-urmarirenod-semicabestan

Pregătim traseul

Numai pentru profesionişti capul de coarda in Rasnoave capul de coarda la Sf. Ana plasarea buclelor echipate
traseu-stamate dorin-cap-de-coarda-rasnoave cap-de-coarda-sf-ana dorin-fixat-bucle
Cristi la filat Dorin la Filat
cristi-la-filare dorin-la-filat

Urcuşul…

hopa sus cu mine Catalin se pune cu Stamate urca si “fetili” …şi copiii
florin-glinta-catarat catalain-la-catarat iunia-catarare copil-la-catarat
am ajuns, ce senzaţie!! …îmi păreţi aşa micuţi de sus
florin-glinta-cap-traseu cap-de-traseu

…Şi coborâtul

…la manşă abandonarea lejera
dorin-rapel iunia-rapel

Face absolut toţi banii; nu e pentru toată lumea, dar merită încercat!

1 Comment

  1. Frumos articolul. Felicitari pentru experienta prin care ai trecut.

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>