Va rog, haideţi să salvăm o viaţă de om frumos!!

[singlepic id=17 w=320 h=240 float=]

Îi rog şi pe puţinii cititori ai acestui umil post: daţi-mi idei, mâini de ajutor, bani (contactaţi-mă pentru a vă da conturi în care puteţi să donaţi ceva, oricât), contactaţi persoane influente, cu bani sau cu idei, care pot ajuta să îi dam lui K înapoi ceea ce hazardul, probabilitatea sau …oricine încearcă să îi ia.

O sa îi spun K prietenei mele care trece printr-un moment dificil. Stie ea de ce K…

Am întâlnit-o acum câţiva ani. O altă întâmplare…care din nou mi-a încrucişat drumurile cu un om minunat.

K era, la vremea în care am întâlnit-o, una dintre cele mai calde persoane cunoscute de mine. Majoritatea timpului…Mai păstra însă, într-un colţ de inimă, lucruri tainice şi nu foarte fericite cred, care treceau când şi când ca o umbră peste ochii ei frumoşi; nu am încercat niciodată să stârnesc apele tulburi din adânc.

O ţin minte pe K permanent preocupată să facă bine, colegilor, „pacienţilor”, părinţilor, unui frate mai mic (care deşi, băiat mare, era totuşi fratele cel mic). Habar nu am de unde a avut atâta energie, mai ales mentală. Si habar nu am de unde ieşea atâta curaj, dintr-o femeie extrem de „normală”, cu anxietăţile ei iarăşi normale; probabil din dorinţa de a face bine pur şi simplu, de a fi cu un pas înaintea provocării sau, măcar, de a da un răspuns potrivit atunci când se întâmpla… ceva…

Nu mai ştiam de ea de multă vreme, doar într-un colţ de inimă, în care cotidianul nu a pătruns, speram că îi este bine…Din păcate, ultima veste a fost mai rea decât într-un banc de prost gust; îmi tot spun asta sperând să mă ciupesc şi să mă trezesc dintr-un vis urât: K este grav bolnavă… aşa spun analizele înnebunitor de coerente de această dată.

Este una din acele situaţii în care e rău că trăim în România: nu prea sunt soluţii aici, speranţa vine din afară, şi e foarte pe mulţi bani.

E una dintre situaţiile în care m-aş revolta, şi nu ştiu pe cine…sau aş înclina să îmi dau un răspuns la o întrebare care bântuie în mintea oamenilor cu diverse prilejuri, mai mult sau mai puţin nefericite: pare să nu existe Dumnezeu, sau are un mod extrem de ciudat de a face lucrurile, sau … a făcut lumea şi a lăsat-o pradă probabilităţii şi hazardului, sau.. e unul extrem de perfid şi pervers, sau… îi vrea la el pe cei mai buni dintre oameni (ce exemplu tragic de strategie de explicare post factum a unui dezastru nedrept), sau…sau…

Oricum aş lua-o, mă revoltă. Chiar şi dacă K se va opera, se va trata şi va fi bine (ceea ce mă străduiesc prin micuţa mea contribuţie să ajut), tot mă revoltă până în măduva fiinţei mele. Şi nu doar pentru că e vorba de un om tânăr care nu va mai avea viaţa la fel ca până acum; e mai mult de atât: e pentru că i se întâmplă ei, care e un om bun pur şi simplu; e pentru că, în definitiv, probabilitatea râde de noi şi îi fereşte pe unii care aparent nu au altă menire pe lumea asta decât să consume încă o gura de oxigen (dar asta nu sunt eu în măsură să hotărăsc, şi cred, cu tărie, că orice viaţă de om merită salvată…).

K, în schimb, este un om care face bine altora, în cel mai pur sens; creştinii ortodocşi ultra poate îmi vor spune că aşa îşi încearcă Dumnezeu oamenii, şi aşa se verifică tăria blah blah blah… să mă scutească!…pur şi simplu nu am chef acum de asta!!

Ce pot face? Chestii lumeşti: încerc să o ajut prin alţi oameni, mai influenţi, mai cu bani, mai cu inimă.

De aceea apelul către fundaţii, firme sau oameni ce pot da sfaturi, idei şi, mai ales, bani. Cât de iute se poate. Viteza poate salva o viaţă de om frumos, frumos nu doar pentru că mi-e mie drag, ci pentru că aşa este.

Mă gândesc la topurile de milionari şi miliardari, publicate de tot felul de Forbes, Fortune şi alte alea. Cât de puţin ar însemna pentru ei să dea banii care să salveze o viaţă…. Mă întreb câţi ar gândi aşa, câţi ar fi dispuşi chiar să facă asta…?? Mă gândesc că, dacă pe mine mă munceşte grija aceasta, ce ar putea fi în sufletul lui K?!!… mai bine nu mă mai gândesc…

Am o speranţă însă, nu e autoimpusă şi nici nerealistă; mă bazez şi pe o oarecare intuiţie emoţională: încă nu simt acel ghimpe în inimă, cred cu tărie în soluţia medicală şi am somat-o pe K că vreau să o mai văd la o bere, sau mai multe.

Şi cu ajutorul vostru se poate realiza acest vis!

Multumesc!!

3 Comments

  1. Florin, iti multumesc din suflet pentru ce faci. Eu sutn fratele mai mic despre care spunea Florin mai sus. Cristina a plecat astazi la prima ora spre Koln pentru investigatii, probabil operatie si ce vor maid ecide medicii de acolo. Eu am ramas in continuare pe baricade pentru a incerca sa strang banii de care iata depinde viata ei.

    Va multumim din suflet tuturor! Cristina va multumeste si ea din tot sufletul!

    Dumnezeu sa va dea tot binele din lume!

  2. Aici pui gresit problema . Stiu ca nu are legatura cu postul, si deviaza de la subiect, dar nu conteaza cat de mult sau cat de putin inseamna pentru ei acei bani. De ce ti-ar da tie? E vina lor ca au? Poate ca e , poate au furat, dar nu pui problema bine. Nu lasa acest comment aici , dar nu e ok cum pui problema si cu siguranta nu ai sa ii faci sa dea bani spunand ce inseamna pentru ei 10 mii sau 100 de mii de euro. Ai greseli destul de mari in acest post…..

  3. Bogdan, treaba e o chestiune veche deja. Atunci cand am scris nu m-am gandit prea mult la stil si la strategii. Chiar era ceva spus din suflet, cu destul de multa suferinta.

    Dar, asa.. de dragul tau si al comentatului pe bloguri, cum ai pune tu problema?

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>